My fan-fic

Okz,so... m-am gandit sa fac un fic care nu este inspirat din niciun anime (inspiratie: anime Twilight-cateva scene,Memoriile unei gheise-scurtul istoric).Din pacate nu i-am gasit titlul pt ca nu prea ma pricep la asta ^^" ...dar ,sper sa fie bun:(am inceput intai cu o descriere)

Personajul principal :hatsuri,pe scurt hatsu
Localitate de origine:Miyako
Locuinta: Tatsuyo
Mostenire:Okia
Varsta: 13ani

Scurt istoric: La o saptamana de la nasterea lui Hatsuri,
tatal sau a murit,fiind bolnav de o boala incurabila. Dupa moartea sotului ei,mama
lui Hatsu nu a mai fost de loc ca pe vremea cand traia el.Ea a vandut-o pe
Hatsu unei case (Tatsuyo) ,cand ea avea numai noua ani,iar noua familie a ei
s-a mutat in Japonia(din China).In aceasta familie I s-a oferit o sora ,cu
patru ani mai mica decat ea,pe care o iubeste enorm si o apara .In Japonia
,Hatsu isi face noi prieteni si se indragosteste de un baiat ,numit Koichi.Cea
mai buna prietena a sa este Chiyo,iar rivala ei se numeste Sayuri.

Sora :Satsu
Prieten:Koichi
Rivala:Sayuri
Prietena:Chiyo
Sora:Satsu
Matusa:Mameha
Mama adoptiva:Hanumachi
Tata adoptiv:Nobu
Mama adevarata:Hatsumomo
Iubitul prietenei:Tagawa
Baieti care o plac:Miyagi,Takaio si Koichi
Baieti care o plac pe Sayuri:Bekku si Tsai – Chin
Varul lui Chiyo:Asako
Poze:Koichi:

Chiyo:

Sayuri:

Tagawa:

Asako:

Nobu:

Hanumachi:

Satsu:


Okia este mostenirea pe care tatal lui Hatsu a dorit sa o
aiba fiica sa pt a detine intreaga putere a celei mai mari familii Nitka.
Nitka = familii in care membrii au diferite abilitati de
lupta. Familia lui Hatsuri este cea mai puternica.
Daca mostenirea Okia ajunge la Hatsu ea devine detinatoarea
intregii puteri,mai pe scurt ,”stapana” puterii si va avea cele mai dezvoltate
abilitati dintre toti membrii famililor Nitka.

Datorita faptului ca tatal lui Hatsu a murit shi mama sa a
innebunit,ea nu a mai aflat pana la varsta de 9ani de abilitatile ei shi a
le familiei,apoi a fost vanduta shi nu a
mai revazut-o pe mama sa.
De aceea Okia este
pazita de un spirit shi aare forma de inima.
Poza:

Parte 1: Adio,Miyako…


E dimineata.Razele soarelui intra pe fererastra si imi mangaie usor pielea, cand
dorm linistita in camera mea.
-Buna dimineataa .. !!
Se aude o voce care pare sa vina din alta incapere.
Usa se deschide shi in camera intra o femeie cu parul castaniu si ochi caprui .Se apropie incet de patul meu.
-La multi ani ,somnoroaso! Zice femeia cu o voce blanda.
Nimic…
Femeia se duce sa dea perdeaua de culoare rooz la o parte si deschide fereastra.Un vanticel lin strabate camera.
-Trezeste-te! Azi e ziua ta !spune din nou femeia pe un ton mai aspru.
Ma trezesc..
-hh .. ce este ?intreab eu
-La multi ani !repeta femeia.
-a.a… mersi Hanumachi^^ ii spun zambind.
-Haide ,schimba-te! Vino sa iei micul dejun cu Satsu shi Nobu,apoi plecam.
Femeia iese din camera si eu incep sa ma pregatesc.
>>>…<<<
Apoi cobor la micul dejun.
-Neatza Hatsu ^___^ uite! Spune sora mea,satsu oferindu-mi un pachet micut invelit intr-o folie argintie.
-Neata !salut eu si iau
pachetul.Desfac folia argintie shi vad un lantisor micut ,de aur,In forma de inima,cu pietricele mici in interior ,din aur alb.
-Oo mersi !zic apoi si o imbratisez pe Satsu.
Mancam repede ,apoi incepem sa ne facem bagajele.
-Gata mama ! zicem noi cand eu o ajut pe Satsu sa ia ultima valiza.Apoi urcam in masina.
Imediat ce pornim, eu privesc in urma : imi aduc aminte de toate intamplarile petrecute in Miyako (copilaria fericita pe care am avut-o pana la varsta de noua ani,alaturi de mama mea,momentul in care m-am desprtit de ea si dimineata aceasta ,adica dimineata primei mele zi la varsta de 13ani) si soptesc incet “adio,miyako…!”.
……………………………………………………………………………………………..

astept pareri ^.^

p.s: am "sutit ''numele din mEmoriile unei gheise :D

E bine:* sunt multe personaje=] Am si uitat cine e Okia:-?
Btw, ai fi putut descrie mai mult unele secvente.. sunt cam prea rapide unele..

Citat :

Femeia iese din camera si eu incep sa ma pregatesc.
>>>…<<<
Apoi cobor la micul dejun.

Citat :

Mancam repede ,apoi incepem sa ne facem bagajele.
-Gata mama ! zicem noi cand eu o ajut pe Satsu sa ia ultima valiza.Apoi urcam in masina.

Aici actiunea e prea rapida.. mai intai, nu as fi descris plecare femeii intr'o singura propozitie seaca " iese din camera " . Adica, mai intai as zice ca se opreste o clipa in prag, ca simt ca amandoua gandim acelasi lucru, ne amintim acelasi lucru... cat am crescut de cand am venit in aceasta familie.. si apoi sunetul usii care se inchide ma trezeste la realitate. Incep sa ma pregatesc.
Apoi cobor la micul dejun.
- aici merge sa bagam doua propozitii mai seci, doarece am facut deja o descriere frumoasa -

Si in al doilea citat, as fi pus "Mancam repede, in tacere. Nu e chiar genul de dimineata in care sa ma trezesc fericita ca am in sfarsit 13 ani, dar macar... am familia aproape." Si as fi bagat o scena intre papat si facut bagaje=] ca, in timp ce imi fac bagajele, gasesc o chestie - sa zicem, un medalion asemanator cu cel pe care mi l'a dat Satsu - care imi aminteste de trecut. Si in timp ce ma gandesc la memoria aia [ bag inca un citat din trecutul meu, legat de acel obiect ] vocea mamei se aude : "Ai terminat?" , iar eu arunc medalionul intr'un colt al camerei si raspund ca da, dupa care iau bagajul meu si ies repede, lasand obiectul pe podea...

Citat :

Imediat ce pornim, eu privesc in urma : imi aduc aminte de toate intamplarile petrecute in Miyako (copilaria fericita pe care am avut-o pana la varsta de noua ani,alaturi de mama mea,momentul in care m-am desprtit de ea si dimineata aceasta ,adica dimineata primei mele zi la varsta de 13ani) si soptesc incet “adio,miyako…!”.

Eu as fi dat un citat, de parca si'ar fi amintit ceva.. scena in care a fost dusa departe de familia ei, de exemplu. Cum isi striga mama, cum frunzele ii biciuiau obrazul in acea zi neagra si sufletul ii era cuprins de intuneric.. si apoi, rememorarea acelei intamplari este intrerupta de o voce calda - a surorii ei de ex. Si apoi, acel "adica" nu era necesar ^.^ mai bine "momentul in care m'am despartit de ea si aceasta dimineata... prima dimineata a varstei de 13 ani."


Ooc: doamne, am modificat cam toata partea asta=]]]] sper ca nu te superi Laura.. m'apucara=]] cred ca incep si eu un fic [al 294845'lea.. niciodata nu reusesc sa le termin! ]

uraaasc animeiurile!!! Lauriky, mai esti obsedata de ele shi la varsta asta?!?!

uh,daps ^^" imi plac mult si in legatura cu varsta,nu vad care e problema, adica stiu persoane care se uita la animeuri si la 20-30 ani(daca nu mai mult) si gata cu asta ca am cam facut off >.>

~ mersi pt corectare ginny ^.^
sa continuam, sper ca acest capitol sa fie mai bun decat primul si imi cer scuze ca nu am prea folosit descrierea --"
so.. :

Parte 2: Bun Venit!

Dupa doua ore de mers ,hatsu shi familia ei ajung in sfarsit in japonia.
-Deci… asta e noua casa… zic eu coborand din masina.
Intram si facem un control al casei.
-Da, ce parere ai ? intreaba Nobu.
-E destul de draguta :sase camere ,un etaj si manasarda, o gradina,curtea ,trei bai, o bucatarie, un living si un bar,biblioteca ,dormitorul vostru, al meu shi al lui Satsu(celelalte de oaspeti).
-Acum, voi veni cu tine sa-ti vezi noua scoala!zise Hanumachi.
Eu si mama ne urcam in masina ,cand Satsu striga:
-pot veni shi eu ?
-ne intoarcem repede ,zise hanumachi, stai aici cu tatal tau!poti incepe sa despachetezi.
Apoi plecaram..
-Huhh… imi va lua timp pana sa retin adresa .-zic eu cand ajungem.
-ai dreptate,nu e prea usor,dar te vei obisnui… apoi coboram.
Deodata,ma opresc si ,privesc inapoi.
-Te rog, ramai aici … ii spun eu mamei .
-Ok,bine,dar vino sa ma chemi daca nu stii pe unde sa o iei ^^
Ma indrept spre curtea scolii.Si intru…
O multime de adolescenti, care de care mai rebeli alearga dintr-o parte in cealalta a curtii,citesc reviste ori discuta..
Doi baieti alearga spre mine si…
BuFF !!
Se ciocnesc,unul dintr-o parte,iar celalalt din alta de mine.
-hmm… scuze… zice unul dintre ei oarecum distrat.
-umm… e in ordine.-.
Celalalt ma ajuta sa ma ridic de jos.
-Hei,tu… cine esti ?intreaba el.
-Ma numesc Hatsuri,dar imi poti zice Hatsu ^^… hmm.. voi?
-Eu sunt Miyagi ! spune cel care m-a ajutat sa ma ridic.Iar el e Takaio-arata spre baiat.
-mda… incantat.. hatsu ^_^ !- Takaio.
-Si eu ^^*smile* hei… ce-ati zice daca… mi-ati… putea arata scoala ?
-Oh,da –Miyagi- am fi incantati.. iti putem prezenta colegii,presupun ca esti in cls cu noi .
H: VII-a F!
T: Exact ^_^!
Amandoi zambesc. Miyagi si Takaio par sa ma placa .
Dupa ce imi prezinta curtea scolii ,intram pe primul coridor, la stanga de doua ori ,drept ,apoi la dreapta.
M:Asta e clasa noastra ! Ciudat,sunt cam multi in cls,in pauza asta. De obicei toti ies afara …
T: Hatsu, ea e Chiyo ! E o fata de treaba ,poate veti deveni bune prietene-priveste spre fata care vine .
M: Poti ramane cu ea…. Noi avem ceva de facut.
Si fara sa mai astepte raspuns pleaca si eu raman holbandu-ma la fata ce presupun ca este Chiyo.
C: Heya ^.^! Hatsu ? Am auzit ca esti noua?
H: Oh.. da .. tu esti Chiyo ..?
C: Da ,vrei sa fim prietene ?
H: Sigur …!!
C: Ok,nr. meu e 2431365289 .Vrei sa-ti prezint colegii ?
Am miscat capul - afirmativ.
C: Sa incepem cu… varul meu, Asako! Il vezi,este baiatul de langa fereastra –Asako imi face cu ochiul,iar eu nu stiu de unde poate sti despre ce vb noi-. Sa continuam cu Bekku si Tsai – Chin,ei sunt doi prieteni care in ciuda prieteniei lor,iubesc aceeasi fata.Cu toate ca nu prea imi dau seama ce vad la ea…
H: Serios … ce fata ?
C: pai… speram sa nu aduc vb de ea,dar uite ca trebuie..Ea e Sayuri,o fata increzuta,putin spus.. multi sunt innebuniti dupa ea,dar fata nu–l place decat pe Koichi,pt ca el nu o baga in seama ,cred.
H : De ce?
C: pai… el e un baiat superb care nu baga in seama nici o fata… iar ele toate il plac.
Sa continuam..-brusc,Chiyo se opreste cand un baiat blond,cu ochii verzi intra in clasa.Pare atrasa de el.
H: umm… da?sa continuam …
C: aa scuze… hh, el e… -se rusineaza putin vazand ca baiatul ne priveste – el e.. Tagawa, cel mai bun amic al lui Koichi. O privesc intens pe Chiyo.
H: Aha… inteleg..
Apoi continua sa imi prezinte ceilalti colegi.
Cand ies in curtea scolii ,il tintesc cu privirea pe Koichi care face glume cu alti baieti.Ma indragostesc pe loc de el :D.Koichi ma observa shi inainteaza spre mine.
-Hei salut ^^” –zice el . Esti noua in scoala?
-O da ^.^ si… eu sunt Hatsu,hatsuri..tu esti ..-ma prefac ca nu ii cunosc numele.
-Sunt Koichi !se repede el sa spuna.hh…vrei sa vi dupa ore cu mine si mai multi baieti din cls la rau,putin mai jos de scoala. – atunci o priveste pe Chiyo- o poti invita si pe prietena ta.
-Sigur ^_^! Spun eu incantata .” ahh… mai bine de atat nici ca se putea “imi spune ego-ul meu”.Nu stiu de ce dar inima mea parca vrea sa sara din piept.
-Ok,atunci ne vedem mai tarziu ..
Se intoarce spre baieti si pleaca.II aud chicotind cand ma indrept spre iesire si spunandu-I lui Koichi “bravo !” sau “ esti tare,frate..”.
Oare am spus ceea ce trebuia sa spun pentru ca nu mi-am luat ochii de pe el nici cand am plecat spre casa ?
-Si … ce s-a intamplat ? vreun tip dragut? Colegii se poarta
frumos cu tine?intreaba Hanumachi curioasa, trezindu-ma din frumoasele mele
vise cu Koichi.
-ah,da… sunt foarte draguti si… primitivi.. zambesc eu.

...........................................................................................

Poza:Hatsu cand il intalneste pe Koichi :

Hatsu cand noteaza nr de tel al lui Chiyo:

so--- astept pareri ^^

scuze Lauriky {pe forumul acesta ptr mine vei ramane totdeauna asa } nici acum nu am citit...bn poate putin...cei are se uita la varsta aia la animeiuri sunt adevaratzi nebuni!!!! {scz ptr exprimare}...

E frumos.. dar cam sec^^ [era sa trec sex=]] ca x e langa c]
Ce as putea zice..

Citat :

Intram si facem un control al casei.
-Da, ce parere ai ? intreaba Nobu.
-E destul de draguta :sase camere ,un etaj si manasarda, o gradina,curtea ,trei bai, o bucatarie, un living si un bar,biblioteca ,dormitorul vostru, al meu shi al lui Satsu(celelalte de oaspeti).

Asta mi'a sarit in ochi^^ As fi zic ceva de genul:
Intram... Casa este, ei bine, mare. Nu gasesc cuvinte sa o descriu.
Am ajuns in camera mea... nu imi pot lua ochii de la ferestre. Pe data am decis ca in acel colt sa fie patul meu - asa cum era in vechea mea casa... si... in cealalta casa in care am trait primii 9 ani ai vietii mele.
Usa se deschide aproape brutal, iar eu tresar. Nobu...
"Deci, cum ti se pare?"
Ma intorc si ii zambesc. Pe langa faptul ca, intr'adevar, simteam nevoia sa urlu pe strada ca e mare si o sa ma pierd in ea [ are un etaj si o mansarda, trei camere de oasperi, dormitoarele parintilor, al meu si al surorii mele, trei bai, o bucatarie, un living si un bar, biblioteca... ce sa mai zic de gradina din spatele casei, care ma indeamna sa visez... vechii locatari au lasat'o ingrijita, plina de flori si statuete din marmura ] , am reusit sa scot un sunet de admiratie.
"Hatsu?"
"Da... e draguta^^ "
Draguta. Doar atat? Deja ma indragostisem de acea casa... noua mea casa. Este mult mai mult decat frumoasa.

Citat :

Amandoi zambesc. Miyagi si Takaio par sa ma placa .

Citat :

Chiyo se opreste cand un baiat blond,cu ochii verzi intra in clasa.Pare atrasa de el.

Citat :

Ma indragostesc pe loc de el

Cred ca stii la ce ma refer:"> mai bine lasi sa se subinteleaga pe parcursul ficului cine cu cine e ^_^
Si ultima as scoate'o de tot. Mult mai bine daca s'ar indragosti unul de altul pe parcurs. Adica nush, chiar daca se indragosteste pe loc, sa nu zica ^^

Citat :

C: Da ,vrei sa fim prietene ?
H: Sigur …!!
C: Ok,nr. meu e 2431365289 .Vrei sa-ti prezint colegii ?

E ceva gen:
"Ma, hai ma sa fim prieteni."
"Hai!"
"Okay, patul meu e langa usa. Vrei sa iti prezint colegii?"
=]]

Dar oricum, imi place ideea. Next >:d<

Citat :

Citat :

C: Da ,vrei sa fim prietene ?
H: Sigur …!!
C: Ok,nr. meu e 2431365289 .Vrei sa-ti prezint colegii ?

E ceva gen:
"Ma, hai ma sa fim prieteni."
"Hai!"
"Okay, patul meu e langa usa. Vrei sa iti prezint colegii?"
=]]

OMG Ginny =)))) ce-ti trece prin cap :))

oricum ,mersi pentru corectari ^^

urmatorul capitol il postez curand (am sutit o scena ''micuta''din New Moon:D)

EDIT:
Chapter 3: Primul pas !
Scormonind prin dulap ,pt a gasi cea mai potrivita tinuta care as putea-o avea azi, ma gandesc care poate fi primul pas ce il face o fata cand e indragostita .”hmmm… chiar nu stiu..” imi spun eu in minte.”poate ca ideile vin chiar pe moment.. atunci..“.
-huhh… chiar nu gasesc nimic.. !zic eu cu voce tare.Poate er trebui sa o sun pe Chiyo sa o intreb ce o sa poarte.. mda… o idee buna.
Ma duc sa imi iau telefonul de pe masuta din coltul camerei si formez numarul prietenei mele. Astept cateva momente(ce trec repede) pana cand raspunde.
“O ..da.. ce este? “
-Hi Chiyo !Sunt hatsu… am sunat sa te intreb ce ai sa porti ?
“umm… pai,numai ce mi-am cumparat o rochita alba care imi place mult.Cred ca am s-o port”
-Zau? Hmm.. uite ce e.. m-am gandit ca ne putem asorta ..
HATSU!HATSURI! striga o voce de la parter.
“ oo grozav ! deci,sa porti o rochie mini ,alba,ok?”
-Sigur, ne vedem mai tarziu ! zic eu repede.
Si inchid..
DA ,VIN ACUM! Strig pt a se auzi pana jos,la parter.
Uff.. grozave idei imi trec prin minte; nu mai port rochii de la sapte ani.De unde pot face rost de una acum?
HATSURI!! Striga din nou vocea.
-ahh… acum-acum.. mormai eu.
Cobor la parter sa vad ce e cu atata agitatie.
-Mama, ma grabesc, stii… am o intalnire cu noii colegi si..
-Oo perfect! Zice Hanumachi. Am ceva pt tine.Ia o cutie cu invelis roz de pe masa si mi-o da mie.
-Ce e? intreb eu de parca imi e frica sa ma uit inauntru.Hanumachi nu raspunde si eu,dupa ce il examinez un timp ii desfac funda portocalie si ma uit inauntru,curioasa.
- O.O De unde ai stiut ca am nevoie de una ? intreb eu repede.
In cutie se afla o rochie de marimea mea ,culoarea alb –verzui cu manecute scurte.
-Ahh,pai.. nu am stiut.. dar am observat ca iti cam lipsesc modelele astea din garderoba.
O imbratisez pe hanumachi apoi urc in camera mea,cu cadoul meu,pt a ma pregati.
Dupa doar cateva momente,cobor din nou, cu rochia cea alba ce se intinde perfect pe corpul meu. Coafura este mai copilareasca: nu e prins cu nimic parul (clame,fundite sau elastice) ci e lasat liber, chiar umpic ciufulit .
-Deci ,unde va intalniti ? intreaba mama.
-Chiar langa scoala .. e un rau in apropiere de padure.Ma fac eu ca stiu perfect locul,dar defapt nu stiu nici macar daca am retinut adresa scolii.
-Ok,atunci.. distractie placuta ! imi ureaza hanumachi.
-Mersi!zic eu iesind din casa.
O observ pe Chiyo stand chiar in fata usii si ea aratand minunat, nu prea diferit de mine.
-Wou deci… de unde imi stii u adresa ? intreb eu .
-pai,mama ta m-a chemat. . . nu crede ca te descurci singura 
-umm mda… zic eu putin enervata.Sa mergem.
In timpul plimbarii eu si Chiyo vorbim despre noii mei colegi, ce pareri am despre schimbarile care le-am facut si ajungem la… “primul pas care il face o adolescenta indragostita”..Las putin capul in jos(nu intentionam sa ajung la subiectul asta),rusinata.
-Eei haide,mie imi poti spune pe cine placi.. suntem prietene si te pot ajuta! Imi zice Chiyo.
-Pai.. cred ca poti chiar sa ghicesti,ridic eu privirea din pamant, pana la urma,oricine si-ar da seama.
-Oricine cu exceptia mea ,poate.Haide ,nu mai fi asa,spune-mi!
-e vorba de … Koichi! -ultimul cuvant il rostect mai tare si parca mult mai clar decat celelalte.
Chiyo ramane cu gura cascata.
-Oo da.. chiar nu era greu de ghicit –zice ea- stii ce cred eu… ca primul pas pe care al trerbui sa-l faci este sa… il saruti.
-WTF ? ? ?:O noo,asta nu! Si mai ales,nu atat de repede,ar zice ca sunt o ..nebuna.
-eii… sunt doar idei de-ale mele;stii,nu prea a facut nimeni asta pana acum ,iar cele care au incercat s-au trezit cu o plesnitura peste fata.Nu le ia deloc in serois baiatul asta…
-hmm.. zic eu.
Dupa cateva momente ajungem.Am fost atat de atrasa de subiectele discutiei incat nici nu mi-am dat seama care este drumul pe care am mers.”oricum nu l-as retine” mi-am spus eu in minte.
Dupa doi copacei mai mici ,vad un rau ,care e terminat printr-o cascada.Mai departe putin, dincolo de cateva tufe se vede o stanca dincolo de intinderea pe care ne aflam noi.Sunt cam trei metri distanta de la o parte la cealalta iar intre ele ,pana jos,la rau,aproximativ cinci m. Cascada este pe intinderea pe care ne aflam noi,dar spre marginea stancii.
-Woaw !E super locul asta !zic eu incantata.
-Stiu…
Dupa doar cateva momente de liniste,se aud niste rasete de baieti.Imediat imi dau seama ca vin Koichi shi amicii sai.
-Hei… Salut! Striga Tagawa privindu-ne.
-Buna,spunem noi intr-un glas.
Am crezut ca Asako e cu voi,continua Chiyo, deci…
-Nu a venit ,Koichi, a spus ca are ceva de facut.. Suntem doar noi cinci.(Hatsu,Chiyo,Koichi,Tagawa si Miyagi.
-Am adus aparatul foto si niste gustari- Miyagi.
Cei patru se apropie de rau si eu ii urmez .Baietii intind o patura pe iarba pe care sa putem sta si intra in apa.”Koichi e atat de dragut doar in acesti slipi :X!” imi zic eu.Uitandu-ma la cei trei baieti cum se joaca in apa imi dau seama ca Miyagi nu si-a luat privirea de la mine de cand ne-am intalnit.
-Hai si noi !striga Chiyo.
Mergem amandoua in apa.Tagawa ia apartul foto si ne face o poza.Apoi toti incep sa discute despre diverse subiecte.Eu nu ii mai ascult. Mi se pare fascinant acest loc si,condusa de rau ,il urmez,pe magine,pana la stanca.
Privesc inaintea mea si mi se pare minunat peisajul care il vad:stancile sunt ca o lama neagra de cutit pe fundalul unui cer plumburiu.Trebuie sa fie extraordinara o saritura de la o asa inaltime.Ma apropii incet de margine. Vantul incepu in sfarsit sa ma atinga.
Zgomotul valurilor se aude la o foarte mare departare..
Nu stiu de ce ,dar mi-as dori foarte mult sa incerc asta.Imi ridic bratele ca si cand as vrea sa zbor. Imi aduc aminte ca in Miyako ,la un picnic in familie am vazut printre copaci,caci nu am indrasnit sa ma apropii prea mult ,niste baieti de vreo saisprezece-saptesprezece ani,care faceau sarituri de la distante foarte mari. M-am strambat cand m-am gandit la temperatura apei.Dar nu am de gand sa las asta sa ma impiedice.
Nu am mai avut timp sa ma gandesc daca era periculos. Ideea ca as putea face ceva uluitor in acest moment ma fascineaza si…
Sar de pe stanca..
Stiu ca acesta este cel mai stupid,cel mai nechibzuit lucru pe care l-am facut pana acum.Gandul acesta ma facu sa zambesc.
Tip in timp ce cad in gol ca un meteorit ,dar e un tipat de fericire,nu de frica.Vantul mi se opuse,incercand in zadar sa lupte contra gravitatiei,izbindu-se de mine si rasucindu-ma in spirale ca pe o racheta care se prabuseste la pamant.Atunci despic suprafata apei.E rece ca gheata,mai rece decat ma temusem ca va fi.Sunt mandra de mine cand plonjez adanc in apa inghetata.Nu mi-a fost frica nici o clipa-doar adrenalina pura.
In acel moment ma prinse curentul.Incerc sa imi tin respiratia dar in zadar.Plamanii mei ia apa parca cu galeata si simt usturimi in tot pieptul.
Deoadata vad ceva negru ,niste plete de culoarea aurului care mi se lipesc de fata .Doua aripi mari ,cu pene negre bat puternic apa.Mi se pare ceva ciudat,nu stiu ce este,un vultur gigantic negru ..sau ceva asemanator .Nu mai pot gandi si nici nu imi dau seama daca mai am vreo sansa.
…
“huhh… unde.. sunt pe lumea cealalta “ intreaba ego-ul meu.” Probabil ca da… “
Atunci ma trezesc.Vad raze sclipitoare ale soarelui printre pleoapele ce mi se deschid usor.
-U-und.. incerc eu sa intreb unde sunt dar o fantana de apa imi este din gura si parca nu se mai opreste.Miyagi ma bate incet pe spate.
-Esti bine . spune el.
-Ce s-a intamplat ?ma intreaba Chiyo .Ai sarit in apa ? Esti nebuna?! Cum ai reusit sa iesi?
-Poate si-a pierdut constiinta !spune Tagawa.
-hh nu ,zic eu, doar am… am inghitit niste apa.Stiu,a fost o prostie din partea mea sa sar..
-una foarte mare.. puteai sa te ineci.
-Poate ar trebui sa mergem,zice Koichi,te duc eu.
Inainte sa apuc sa mai spun ceva imi dau seama ca nu ma mai aflu pe pamant.Bratul drept al lui Koichi ma apuca de partea din spate a umerilor iar celalalt ma ridica.
Sa mergem!zise el.
Miyagi ii arunca o privire urata.
-Bine,daca o duci tu e in regula,zice Chiyo , noi o luam pe partea cealalta.
Cei trei o ia spre casa ,ca mine shi Koichi de altfel.
-ahh,cred ca… ma descurc de aici ,spun eu cand ajungem pe aleea din fata casei.
Pa pa !-Koichi.
Intru in casa cand imi dau seama ca sunt uda leoarca.Inventez o scuza, ca am cazut in rau cand ne jucam ,pentru ca mama sa nu se inrijoreze.Urc apoi in camera mea ,cand suna telefonul.Raspund,vorbind mai incet pt ca am vocea ragusita de la apa sarata si rece.
-da? Zic eu.
“buna hatsu ! Miyagi la telefon ..”
-Da?oh,ce este ?intreb eu.
“aa…stii,Hatsu… eu,vreau sa te intreb daca poti sa iesi cu mine… azi..”se aude vcea lui Miyagi foarte blanda.
¦¦¦¦¦¦¦¦¦¦
-Pai,trebuie sa vad daca am altceva de facut… Repede, sa inventez ceva.Nu ca nu ar fi un tip dragut, dar nu am niciun chef sa ies acum .Ahh, nu gasesc nimic bun! Sau cel putin, nimic credibil.Si el nu asteapta toata ziua in telefon. Ei bine,trebuie sa ma pregatesc de a doua intalnire pe ziua de azi .
-Mda… rostesc eu cuvantul incet.Nu am nimic de facut.
“Perfect atunci!” rasuna vocea lui Miyagi.”Vin sa te iau la sase”.
-Ahh… ne intalnim in parcul din centru ,mai bine.
“Ok! Pa Pa ! “spune din nou vocea bucuroasa.
Uff… deci, sunt chiar foarte proasta!Nu pot gasi niciodata o scuza pentru a scapa de ceva.Ei bine atunci, trebuie sa merg.
Ma uit la ceas.Mai e exact o jumatate de ora pana ma intalnesc cu Miyagi.Incep sa ma pregatesc de acum…
** dupa douazeci de minute **
Bine deci,chiar nu am habar ce am facut in aceste 20min.M-am holbat la hainele mele incontinuu ?Hmm…
A imbrac repede cu un tricou alb si o pereche de pantaloni scurti si imi prind parul in doua codite.”Bine,nu e chiar cea mai potrivita tinuta pentru o intalnire “imi spun eu in timp ce ies din casa.
Nu stau foarte departe de parcul din centru, deci ajung repede.Il zaresc pe Miyagi asteptandu-ma intre o bancuta si un pom cu flori roz.Imi plac mult aceste flori, de cires.
Cum ma observa ,vine spre mine.
-Hei buna !zice el cu o voce distrata.Bratele sale care pana acum le tine dupa cap, imi prinsera usor umerii si ma imbratisara.
-Sa..lut!spun cu o expresie de nelamurire pe chip.Ce s-a intamplat?
-Pai… asta e o intalnire…Isi ridica putin o spranceana,cealalta stramband-o parca.Imi dau seama ca asteapta sa spun ceva.Uite ce e,daca nu ai vrut sa…
-E in regula ,spun eu zambind.
Aff,oricine isi da seama ca e un zambet fals.Ce m-a apucat ? De ce nu zambesc? Chiar nu intaleg,parca mereu am zambetul pe buze,dar…Ma port de parca nu as fi avut capul cu mine pana acum.
Miyagi pare sa observe ca nu sunt in apele mele si schimba subiectul.
-Deci… cum ti se pare in Tokio ?intreaba el.
-Aa...Tokio e,ok.
Miyagi ma priveste ciudat.
-Ti-a placut plimbarea de azi?continua el.
-Da ,a foat distractiv.Ma bucur ca voi avea niste colegi de treaba ^^ .spun ,referindu-ma si la baiatul sin fata mea.
El imi zambeste.
-Si… cum ai reusit sa iesi din apa?intreaba el.
Eu nu raspund.
-Nu stiu ce fel de persoana esti daca iti trece prin cap ideea de a te arunca de pe stanca.-continua.
Brusc,imi apar in minte ochii negrii si blanzi ai ciudatenii care m-a salvat.Eei,eu chiar nu m-am gandit la asta !Ce ar fi putut fi ?
-Ia stai! De unde stii ca am sarit in gol ?
-Hatsu, te-am auzit tipand si te-am vazut prabusindu-te,iar cand am pasit spre marginea stanci tu…tu erai in spatele nostru…nu stiu exact cum sa iti explic…este clar ca ai sarit,dar inrebarea e :cum ai ajuns in spate?...e chiar ciudat.
In timp ce vorbea imi trecura prin minte toate momentele petrecute mai devreme.
-N-nu stiu… mint eu.
-Ahh… chiar nu am idee de ce s-a intamplat atunci!exclama el.
Apoi se lasa tacere.
El observa distanta dintre noi si asta pare sa il deranjeze…intr-un fel.Se apropie incet,cu pasi usori de mine,ma prinde cu mana dreapta de incheietura,iar cealalta o apasa pe obrazul meu.Ne privim in ochi fara sa scoatem vreun cuvant.Imi da drumul la incheietura si imi prinde cu cealalta mana obrazul drept.Fata mea e prinsa in palmele sale.Continuam sa ne privim in ochii fara a scoate vreun cuvant.Nu stiu de ce..nu stiu cand obrajii incep sa imi ia foc.Apoi el isi muta mana sub barbia mea,dorind parca sa nu imi mut privirea din ochii sai arzatori.Mai face un pas catre mine,fetele noastre fiind acum extrem de apropiate.E pe punctul de a….zbaaaaaaaaar..o,nu asta vrea sa faca…asta e doar soneria telefonului lui “inteligent”ce ne desparte .Ah,si cat ma bucur ca suna in momentul acesta!
Nu as vrea sa ma gandesc la ca as fi facut dupa asta.
Miyagi isi scoate repede mobilul din buzunarul blugilor.
-Da!Ce este?intreaba.Ah, tocmai acum ? Umm,bine… vin!
Inchide.
Eu continui sa-l privesc.
-Ce s-a intamplat ?intreb.
-Pai,trebuie sa plec.Pare cam suparat.Ne vedem maine, la scoala !
Nu mai astepta raspuns si fuge printre copaci.
“umm… bine ca nu a fost nimic grav!”imi zic eu.
Apoi plec acasa ,observand abia acum ca s-a intunecat.

https://2img.net/h/oi39.tinypic.com/dwa00i.jpg->Chiyo si Hatsu in rau,langa cascada.
https://2img.net/h/oi39.tinypic.com/mb7h3d.jpg->Hatsu si Miyagi,la intalnirea de dupa-amiaza.

Mama.. cat de lung este=]]
Mai bine puneai intalnirea de dupa amiaza in next.. ne tii mai bine pe jar:->

Imi place mult ideea:x am intrat acum sa iti citesc ficul.. mi'am amintit ca ai zis ca dai edit si sa fim pe faza:))

~ -Wou deci… de unde imi stii u adresa ? intreb eu .
-pai,mama ta m-a chemat. . . nu crede ca te descurci singura ~

De'ai stii cat am putut sa rad aici =]]]]]]

Mai tre' sa lucrezi putin la scris:* , dar, sincer, e genial:X

Acum=]] imi bag si eu pwca si mai comentez putin..

In primul rand, mai bine incerci sa vezi ficul ca si cum ai scrie o carte. Adica, sa incerci sa nu mai prescurtezi cuvinte si sa folosesti cat mai putin semne de mess^^

Citat :

-Hi Chiyo !Sunt hatsu… am sunat sa te intreb ce ai sa porti ?
“umm… pai,numai ce mi-am cumparat o rochita alba care imi place mult.Cred ca am s-o port”
-Zau? Hmm.. uite ce e.. m-am gandit ca ne putem asorta ..
[ ... ]
“ oo grozav ! deci,sa porti o rochie mini ,alba,ok?”
-Sigur, ne vedem mai tarziu ! zic eu repede.
Si inchid..

Gen :
" Buna X! Sunt Y! Am sunat sa te mananc!
" Uh bine.. uite am niste chiloti roz care imi plac. Cred ca o sa ii port."
" Zau? Ei.. hai sa iti marturisesc adevaratul scop al vietii mele.. vreau sa ne asortam"
" Bine ma, bulibasha esti wa! Sa porti un chilot mini, roz, ok?"
" Sigur, ne vedem in chiuveta!"
Si pescuiesc.

=] da, stiu, sunt tuta.. mai bine ii cer un sfat lui Chiyo, nu sun sa o interoghez cum se imbraca, sa ne asortam^^

Citat :

iar cele care au incercat s-au trezit cu o plesnitura peste fata.

:O Daca incearca o tipa sa il sarute, asta le si ia cu bang bang? Ete scartz.. nu imi mai place de asta[-x

Citat :

Privesc inaintea mea si mi se pare minunat peisajul care il vad:stancile sunt ca o lama neagra de cutit pe fundalul unui cer plumburiu.Trebuie sa fie extraordinara o saritura de la o asa inaltime.

Aici, e o chestie de proportionalitate. Tine putin de logica matematica=] desigur, aplicata gramatical. Ceea ce ma chinui sa explic este ca, avand in vedere ca in general in fic nu se foloseste descrierea, trebuie insistat pe detaliile peisajului. Adica, nu descrii intr'o propozitie scurta ceea ce vezi;) foarte frumoasa expresie, dar ai trecut prea repede de ea.. mai bine continuai sa descrii niste paduri, eu stiu, cerul, norii, sa insisti asupra nistor ciori idioate sau a unor chiloti aruncati in apa.. aa.. intelegi ce vreau sa spun=]]


Mi'a placut descrierea sariturii.. seamana mult cu cea din Amurg=]] oricum, se potriveste de minune wa. Esti geniala:X

Pune next:X ><

Parte 3




A doua zi.


E ora 7:15.
Desteptatorul suna ... Ah,si cat de repede a venit dimineata.


Ma trezesc ,ma imbrac
rapid ,mananc si fug catre scoala. Sper din tot sufletul ca Chyio sa nu isi fi
schimbat gandurile, si anume cele care mi le-a impartasit ieri. .Asta e decizia
pe care am luat-o. Sa-mi pun ordine in idei si poate chiar sa iau o hotarare. In
acest fel, eu voi putea sa il sarut pe Koichi si sa-I spun lui Miyagi ca eu nu
simt pentru el acelesi sentimente ce le simte el pentru mine.


Ajung repede la scoala si, de cealalta parte a portii ii
zaresc pe Koichi si Tagawa, care imi zambesc si imi fac cu mana. Le fac si eu
un semn de salut ,apoi ma grabesc sa o gasesc pe Chiyo. ***
Destul de surprinsa am fost atunci cand
Chiyo mi-a spus ca asta e cel mai istet gand care l-am avut pana acum.Parerea
ei este ca nu trebuie sa imi fie deloc rusine . Cand prietena mea imi spuse ca
trebuie sa se pregateasca pentru ore,imi ura noroc si pleca. Insa acum eu ma gandesc unde sa imi pun la cale planul si ce
sa fac. Ma hotarasc sa nu merg la prima ora(oricum nu conteaza daca lipsesc
–voi face cunostinta cu profesorii si mai tarziu) pentru a avea timp sa ma
gandesc la un plan bun.Ma asez pe o bancuta din curte si privesc cu mult
interes locul in care ma aflu.


E o dimineata
superba, soarele straluceste cu putere, vantul adie usor, marea e linistita.
Peste tot se aud voci cristaline de copii, ce rad cu pofta, fiind la varsta in
care totul este lipsit de griji.Ma gandesc daca ar fi bine sa ma prefac ca ma
impiedic ,cad peste el si buzele noastre se unesc din intamplare.Ar fi chiar
asa o mare coincidenta ?


Ma asez la poalele unui stejar si incep sa meditez. Atunci
cand ma gandesc la Koichi, inima incepe sa-mi bata mai tare, preluand controlul
asupra mintii; atunci cand ma gandesc la Miyagi, mainile parca mi se racesc,
iar respiratia imi devine tot mai neregulata. Deodata atentia imi fu captata de
cativa copii stransi intr-un cerc, ce vorbesc foarte tare.Nu mai e mult pana se
suna ,asa ca ma gandesc sa ma intorc in scoala. Cand ajung la etajul I aud
clopotelul sunand .Ma lipesc de perete ,cufundata in ganduri… deodata ,aud doua
voci;una o recunosc imediat ,e vocea lui Koichi,iar cealalta… pare a fi a unui
profesor.Ascunsa dupa perete,ascult ca vorbesc despre un proiect despre plante sau ma rog… asa
ceva.”Deci, proful asta e de biologie.” Imi spun eu.Atunci il aud pe Koichi
spunand “La revedere..”,ceea ce pentru mine suna ca “Acum e momentul!”,pentru
ca el e singur.Aud pasii venind spre mine,stau doua secunde nemiscata apoi
tintesc victima.Imi lipesc buzele de ale sale si il sarut cu toata
pasiunea.”Wow!E chiar minunat!Nu am mai sarutat niciodata pana acum!”.E ca
intr-un vis frumos in care eu sunt printesa ce FAT-Frumos nu se mai satura sa o
sarute si… brusc deschid ochii.In fata mea se afla un barbat mai inalt decat
Koichi ,cu parul mai inchis la culoare si pare mai matur.Atunci imi dau seama
ca nu e baiatul pe care doream sa-l sarut.Aoleu, e chiar mai rau ,pentru ca e profesorul
de biologie.


-C-ce … se chinuie el sa spuna.


Imi desfac mainile din jurul gatului sau si il privesc mai
bine.Imi dau seama ca e mai tanar decat ceilalti profesori, cel putin decat cei
pe care i-am vazut eu.Daca e asa, sper sa fie si mai crutator.


-Poti sa-mi explici? Intreba el.


-D-da,cred… ma balbai eu privindu-l fix in ochi.


Barbatul priveste in jurul sau,apoi la ceasul de la mana.


-Ah, spune, te astept in cinci minute in biroul meu.Trebuie
sa ai o explicatie.


Nici nu se uita la
mine si pleaca grabit pe coridorul din dreapta .


……………………………………………………………


e cam scurta,dar nu am avut mult timp sa o fac :d
hatsu ,cand il saruta pe proful de bio

WOOW :X

partea asta e preferata mea:X

Nu corectez nimic =]]]
O ADOOR:X

Ma apuca perversiunile =]] culidada poza.. waai:X

Abia astept sa vad ce se intampla.. sigur proful ala o place acuma ceva.. ca e si el tanar si hormonos =]]]]]
Am un nou cuplu preferat.. Hatsu & profu' de bio =]]


Next next NEXT :X :X ><

Da, mi'a placut shi mie chiar fff... mult! Astept nextul!

LAURA PUNE WA NEEEXT (

E SUPEERB :X
Zau ca da ..
Nu mai pot de nerabdare sa vad reactia profului de bio =]] vrei sa fac infarct ? :-<

Mda astept shi eu nextul! Lau intri de atatea ori pe mass sau pe forum shi nu scrii nextul!

m'am uitat putin shi peste ce a corectat Ginny, shi totul mi s'a parut foarte haios. Am ras azi cat nu am facut'o intr'o saptamana!

So~nextul, nextul, NEXTUL!
Scrie o data!

Parte 4: Pedeapsa !
Raman neclintita pe holul de la etajul intai.Multi studenti trec curiosi pe langa mine, pe chipurile sale citindu-se intrebarea “Te pot ajuta ?”.
Dar nu, nu ma pot ajuta! E raspunsul meu.
Ah, cum ii voi spune profului de bio “Imi place baiatul cu care vorbeati… “?Oare ce va spune ?
Nu voi sti pana nu vorbesc cu el .
Intreb politicos pe cineva unde este cabinetul de biologie.Spre norocul meu, aflu repede raspunsul. “Ha! Ce nepoliticos!” imi spun eu. “Nici macar nu a spus unde e cabinetul sau .” . *Iar tu nici nu i-ai spus ca esti noua aici, de aceea presupune ca sti unde e cabinetul de biologie! *spune o voce certareata ce pare sa vina … din mine. “hUh! Sunt asa ciudata !? Vorbesc cu mine insami… ”
Privesc inainte si constat ca am ajuns in fata unei usi mari, pe care atarna o tablita alba. Pe placuta scrie cu majuscule “BIOLOGIE”.
Raman din nou nemiscata. “Sa-I spun adevarul ?” ma intreb eu. *Cred ca asta e cel mai bine .Te va intelege; a fost si el elev*.
Ma apropii incet de usa si apas pe clanta.O deschid;intru.Geez, e asa intuneric.Ma indrept spre fereastra ca sa deschid jaluzelele dar simt cum cineva ma ia cu mana de incheietura.
-Ntz!Deci ai venit! Spune el privindu-ma adanc in ochi.
-Poftim?
-Trebuie sa ai o explicatie… pentru ce ai facut mai devreme,nu? Spune ridicand o spranceana. Ma apropii incet de el pentru a-l privi mai bine. E mai tanar decat am crezut.Nici nu pare sa aiba douazeci si cinci de ani.Ah,dar aparentele pot insela, uneori…
Oricum pare dragut: felul in care ma priveste, asteptand raspunsul meu. Ma uit fix in ochii sai de un albastru pal si observ blandetea si rabdarea ce destainuie acestia.
-Hmm… pai.. incep eu, ..eu..
-Ia-o incet!Imi poti spune adevarul. Esti indragostita..hmm.. de mine ?
-Nu!Nu! spun eu cu repeziciune.Nu e asta!
El isi misca incet capul, in semn de neintelegere.Ma hotarasc sa ii spun adevarul.Va fi mai bine decat sa creada altceva.
-Pai.. defapt.. ma asteptam sa fie altcineva.
Se lasa tacerea. Intr-o clipa degetele-mi acopera buzele.” Huh,eu actionez astfel?Dar de ce?Ce era oare daca continuam?...”Imi las privirea in jos.
-E baiatul cu care vorbeam, Koichi Umeko? Ii aud glasul bland.
-…
………………………….
Fete[12] :
AIMI - AI
AINA YUZUKI
ARISA MINATOYA
CHIYO ASUKA
CHIKUMA ABUKARA
TSUKO CHOU
HARUKO HANA
IZUMI KANON
MORIMASA OCHIDA
MAMI NANAMI
REI - SAYURI
TSUBAKI AIKO

Baieti[ 16] :
DAIKI DAISUKE
HIROSHI ISAMU
ICHISAKE HACHIROBEI
ATSUTANE MYASHI
KAZUYA MAKOTO
KIYOSHI MASAO
MINORI TAGAWA
NAOKI TAKAIO
OSAMU MIYAGI
SHIGERU TAKUMI -REN
SHOUTA SUSUMU
SHINICHI TAKASHI
UMEKO KOICHI
TAKUMI YOSHIO
RYO KENTA
MANABU ISAMU
…………………..…
Brusc, privirea mi se opri pe lista aceasta cu nume.Indraznesc sa-l intrerup ,intreband cine sunt cei scrisi pe hartie.Cateva nume imi sunt cunoscute.
-Aa, acestia.. sunt noii tai colegi.imi raspunse el.
Apoi ramane tacere.. din nouNiciun sunet,nicio miscare… nimic.Poate ar trebui sa termin mai repede cu asta.Dar cum sa incep?Cred ca devin enervanta deja.. *Ah,vorbeste odata,Hatsu !*aud ego-ul meu tipand.Chiar ma intrebam cand avea sa apara.
-Pai,spun eu, da.E adevarat ,pe Koichi voiam sa-l sarut.
Am rostit cuvintele cu asa o graba ,fara sa fi dorit sa le spun.”Wow!De unde atata curaj? Nici eu nu stiam ca pot scapa totul asa repede ..”.imi spun in sine.
Profesorul isi freca barbia cu palma ,meditand.Apoi ma privi fix in ochi.
-Ei bine… poate asta ar trebui sa discuti cu domnul Umeko.Aveti o relatie?
-Hh..*Ce?!*se rasteste vocea mea interioara.*E nebun?CUM poate sa te intrebe asta ?*
In ciuda tipetelor din mintea mea eu raman fara cuvinte.Chiar nu stiu cum sa raspund.
-N-nu.. e nimic.murmur eu.
-Ciudat….In regula atunci,poti pleca.Dar iti voi da o mica pedeapsa.Nu sunt sigur ca ceilalti nu au vazut asta si…stii tu,daca nu procedez astfel pot avea necazuri.Asadar,de maine vei lucra la cantina scolii.Fi fara griji,pedeapsa se sfarseste in scurt timp.
-Da ,domnule!zic eu.Va pot ruga ceva?
-Sigur.Si te rog,spune-mi Kalos.
-Da.. pai, nu as vrea sa afle Koichi de asta.E putin…
-Inteleg.La revedere! Ma inrerupe el.
Ma intorc catre usa si ies incet din cabinet. “Huh.Macar nu a fost ceva rau.Doar o… saptamana la cantina?”Cat de rau poate fi?
Ma indrept spre iesire, cand o aud pe Chiyo strigandu-ma.
-Hatsu !Hatsu, cum a fost ?ma intreaba ea cand ajunge langa mine. De ce ai lipsit la ora?
-Ah… am fost retinuta in cabinetul lui Kalos, adica .. al profului de bio.
-S-a intamplat ceva ? Ma intreaba cu seriozitate.
-Voi servi la cantina o saptamana.. nu va afla niciun alt profesor.
Expresia fetei i se schimba.Un zambet bland zaresc pe chipul ei.
-Mm… e prima ta saptamana la aceasta scoala si intri deja in incurcaturi !Pufnim amandoua in ras.Te voi ajuta ,imi spuse ea ,apoi se indeparta. Pe maine!
………………………………………………………………………………..

Uhh..., destul de dragutz!
Am in schimb o obiectie: de ce nu a ripostat Hatsu la pedeapsa primita [OKZ, poate nu in fata profului... dar macar in fata lui Chiyo!]?
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
...................................................................
P.S.: (Sa) Paste(i) Fericit(a)! [HA-HA! Intelegi tu! )